Mai vreau o viață, să pot iubi la fel

Uimește-mă, viață!
Păstrează amnarul
ce-aprinse focul din 'lăuntrul meu.
Revarsă peste-amarul
depărtărilor
și mărilor,
amestec de zâmbet albastru.
și lasă-mi seninul
de peste timp.
Mă iartă, de-am împins destinul
la extreme!
Aprinde-al meu astru
drept anotimp.
și lasă drum iubirii
să mă cheme.
Promit s-o-mbrățișez la fel!
la fel de trainic. la fel de "eu".
Ajută-mă să dau
Cezarului, ce-a dobândit cu greu.
iar eu...
promit să te reiau!
căci, nu îmi e de-ajuns,
pentru ce arde-n mine,
un singur, cald, apus.
promit să te trăiesc, cu-același dor!
tu, doar să-mi lași iubirea
și aripi pentru zbor.
și împlinirea.
nu voi privi în jos...
Uimește-mă, viață!
iar eu...
promit să te trăiesc
la fel de frumos!


N. D.