M-am născut lacrimă
Sfârtecând liniștea părinților.
De ce m-ai adus pe lume toamna,
mamă?
Dacă s-ar fi-ntâmplat iarna
poate aș fi fost brad
și-as fi atins înalturile
cu verdele.
Crescând, am devenit fluviu
și curg în amonte.
Pentru că visul meu
este
să privesc marea
de pe creste.
M-am născut lacrimă
și-am murit floare de colț.
N. D.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu