Iubește-mă!

Fă din căușul palmelor tale,
loc de odihnă, gândurilor mele.
Adună-mă.
și lasă-mă
să-mi răsfrâng lacrimi peste tine.
Ascultă-mi tăcerea,
în timp ce pletele mele îți sprijină umărul.
Inundă-mă
cu zâmbetele unui mâine ne'nțeles.
Revarsă peste mine
bucuria fiecărui răsărit
și visele fiecărui apus.
Iubește-mă
cu setea deșertului
străbătut de suflete pierdute.
Apleacă-te
și veghează!
căci, foame-mi e de viață
și de tine...


N. D.