Andreea

La mulți ani, Andreea, fata mea frumoasă!
Să iți fie viața vis și bucurie
Să te țină Domnul mândră, sănătoasă,
Pași ușori și zâmbet, curcubeu să-ți fie!

Să iubești, copilă, și să fii iubită.
Pentru că iubirea, ruptă e din Rai.
Și, chiar dacă suferi, să fii fericită!
Căci, după furtună, peste soare dai.

Și, cu bucurie, să ne faci bunici.
Să simți ce înseamnă iubirea de mamă.
Știi că, orice-ar fi, noi vom fi aici
Și iți vom ura din toamnă în toamnă.

Să traiești, copilă! Și, Sfântul Andrei
Să-ți aducă pace și liniște-n casă,
Împlinire-n suflet, din soare crâmpei!
La mulți ani, Andreea, fata mea frumoasă!

Nina Dinu

FRAŢI

Se-omoară fraţii între ei
Pe un teren şi un bordei.
Voi aţi uitat, odinioară,
Cum alergaţi, cu burta goală,
Cum mâncaţi toţi dintr-un castron?
Când ai uitat să mai fii Om?
Ne văităm că nu ne merge,
Dar omenia se va şterge
Atunci când frate nu e frate.
Şi când părinţii sunt departe,
Din ceruri, ei, privind, timizi,
Cum împărţiţi trei cărămizi.
Cum înjuraţi, pe bătătură,
Coliva ce le-o daţi din mână.
Ce-o fi în sufletele lor?
Nu vă gândiţi că, încă, mor,
Şi vor muri în continuare
Şi cu, şi fără lumânare,
Când văd că tot ce-n viaţă-au strâns
Se risipeşte într-un plâns...
O, Doamne, dă-le, Doamne, minte,
Şi amintirea unui părinte,
Pe toţi, pe frunte, mângâia
Şi tuturor, el, le dădea
Şi de avea... şi de n-avea.



Îţi mulţumesc şi azi, şi mâine
Că am toţi fraţii lângă mine.
Doi, Doamne, doar atât mi-ai dat.
N-aş vrea s-alunec în păcat,
Îi venerez pe amândoi.
Aş mai fi vrut încă vreo doi.
Să fie braţe cât mai multe
La revederile din curte.
E-adevărat, am o cumnată
Cum nu găseşti în lumea toată.
Mai soră decât îmi este ea,
E cea de sânge soră a mea.
Le mulţumesc şi zi, şi noapte,
Că am înţeles ce-nseamnă frate.
Că mi-au lăsat ca moştenire,
Nu dezbinare, ci iubire.
Şi că-i cinstim, în curtea lor,
de câte ori putem, cu dor.

Nina Dinu

Sunt bine, mamă!

Sunt bine, mamă!
doar că...
păsările cerului
se strâng, în fiecare seară
la fereastra mea
cerându-mi tribut-
-lacrimi de dor
preschimbate-n sânge-,
pentru îndrăzneala
de a le fura zbor,
în toamna anului trecut.
sunt bine, mamă!
doar că, viața
mi-a mai săpat un rid
împrejurul ochiului stâng,
în ultimul an.
cel drept iși cântă
și acum clipe de vis
trăite pe meleaguri străine.
sunt bine!
doar că,
vezi tu, mamă,
noi două n-am vorbit niciodată
despre golul lăsat
de inelul slăvit în altar,
al unui bărbat.
nu mi-ai spus că... macină
și macină, până nu mai rămâne nimic
decât ridul ochiului stâng
ce se-ntinde, precum o cataractă,
trecând prin cel drept
până în inimă, mamă.
până în inimă...
sunt bine!
doar că...
în fiecare noapte
cerul meu e gri.
și oricât de tare mă străduiesc
să adun stele,
raze de lună mă despică, dureros,
spunându-mi
că nu sunt ale mele.
nu mi-ai spus niciodată
despre dimineți
cărora trebuie să le zâmbesc,
chiar dacă
sufletu-mi trudesc
peticit de nesomn
ori despre perna, tristă, fără stăpân
care își schimbă, în fiecare zi
așternuturile sărate.
noi două n-am vorbit niciodată
despre multe lucruri
despre multe păcate.
dar...
sunt bine, mamă!


Nina Dinu

Noiembrie

Bună ziua, noiembrie! Bine ai revenit!
Afară stă să plouă. Avem de povestit.
Se spune că ești rece, că ești fără de milă.
Dar eu pătruns-am toamna iubirea mea umilă.

Cu tine am dansat pe ritm de bolero,
La tine am lăsat doi pași dintr-un tango.
Mai știi? m-am născut toamna și mama m-a iubit.
Se pare că nu ploaia-ți e de nestăvilit.

Zâmbești... Ia loc. Servește dulceață de gutui.
Promit să nu destăinui nimic. Și nimănui.
Nici n-aș putea descrie prin ce trecurăm noi.
Și nici n-ar crede nimeni. Un pas... și încă doi...

Dar nici tu să nu spui a vântului suflare!
Și nici cum, ani la rând, se-aprinde-o lumânare.
Că-mbătrânim și strângem la piept iubiri pierdute,
Sau că ne plângem, noaptea, cărările cărunte.

Dar, gata, de la anul,doar eu te vizitez.
În fiecare toamnă mi-e dor să mai visez.
O să-mi servești, strategic, dulceață de gutui.
Și o cafea fierbinte. Chiar nu spun nimănui!

La fel vom fi și-atunci, prietene pe viață.
Nu spune ”nu”. Eu cred că-i încă dimineață.
Pân'ce se lasă noaptea pe tot ce am iubit,
O să-ți tot spun: Noiembrie... bine te-am regăsit!



Nina Dinu

NEINTITULABILE (4)

Am tot dat, viața asta, ce-am avut în desagă.
Am dat zâmbet, cuvinte și iubirea întreagă.
N-am luat niciodată ce nu mi-a fost permis.
Și dureri am primit, așezându-le-n scris.
Am pictat, ani, cu ele, file-ntregi pe o carte
Și, sfârșind-o-ntr-o zi, am trecut mai departe.
Am pictat ceruri, lună și chiar stelele toate.
Continente albastre am pictat în păcate.
Și ploaia-am zugrăvit-o în lacrimi nepermise.
Și dorurile toate pe soare îmi sunt scrise.
Dar sfârșindu-le ieri, am trecut mai departe.
Rămânând, în sertar, cu trei semne de carte,
Lumânarea aprinsă de e zi sau e noapte,
Pe obraz și grumaz, patru lacrimi uscate.
Șevaletul e gol, alb ca sufletul meu.
Din culori țipătoare mă tot strigă mereu,
Cea durere din mine. Drum să iasă ar vrea.
Am pictat-o-n cuvinte. Și cu ea... viața mea.
Îmi doresc azi și mâine, pași să trec mai departe
Și, cu suflet deschis, să pictez zi și noapte.

Nina Dinu

Dor de mamă

Se-apropie, mamă, septembrie.
Doi ani, de pe dincolo, faci.
Te strig și te cânt în cuvinte.
Cu capu-n țărână, tu, taci.

Mi-e dor, maică dragă, de tine.
Și-aș vrea să te-ntreb dimineață,
Cum ești, dacă-i rău sau e bine.
Dacă dincolo de moarte e viață.

De sfaturi, măicuță-am nevoie,
De vorbele tale cu tâlc.
Măsor bătătura-anevoie.
Te chem, dar tu, iarași, taci mâlc.

Te simt, cum îmi vii din grădină,
Cu poala ta, plină de roade.
Și-n suflet se face lumină
Și-apoi, cătinel, tot mai noapte.

Îmi vii și-mi dispari, ca o vrajă.
Papucii de vară-i păstrez.
Îmi lipăie, noaptea, prin curte
Te simt, dar, pesemne, visez...

Și vin, iar, la cruce s-aprind
O ceară ce-mi curge pe suflet.
Și tot orizontu-l cuprind.
Tot caut. Un batic și un zâmbet.

Se-apropie, mamă, septembrie.
Doi ani, de pe dincolo, faci.
Te strig și te cânt în cuvinte.
Cu capu-n țărână, tu, taci.

Nina Dinu

E ziua ta

Te caut și azi prin colțuri de casă,
să-ți spun: La mulți ani, Te iubesc!
Tu, poate mă vezi, măicuță frumoasă...
Eu, doar, scotocesc și jelesc.

Și astăzi ți-am luat buchetul de frezii.
Dar, mâine, ți-l pun la mormânt.
Așteaptă-mă, mamă! Să schimb două vorbe
Cu brațele tale de lut.

Te caut în vis, în fiece noapte.
Și, ziua, tot caut să-ți fac
Un ceai, o plăcintă și-o mie de șoapte.
Dar... fac o colivă și tac.

Azi e ziua ta și chiar dacă ești
acolo, sub lespedea grea,
tot aștept să vii și să îmi vorbești.
Să mă-mbrățișezi, în negura mea.

Fără tine Martie nu-i așa frumos.
Primăvara-i rece, florile pălesc.
Aștept să-nverzească vișinii din curte
Și să-ți spun sub ei: Mamă, Te iubesc!

Te caut în vis, în fiece noapte.
Și, ziua, tot caut să-ți fac
Un ceai, o plăcintă și-o mie de șoapte.
Dar... fac o colivă și tac.

N.D.

Ca un fum de țigară

Lasă-mi o țigară când pleci
Să am cui povesti focul care arde în mine
Se va face în curând dimineață
Poate că norul din suflet care acoperă luna
va fi risipit de razele soarelui
Sau va rămâne agățat undeva
de un crepuscul
Lasă-mi o țigară când pleci
Nu privi în urmă
E treaba mea dac-o aprind ori ba
Ceasul dimineților anunță vremea cărăbușilor de mai
chiar dacă e aproape iarnă pe cerul meu
Ceasul dimineților anunță că sunt femeia unei singure iubiri
și că viața mea s-a apucat de fumat
mă trage în piept cu nesaț
și mă aruncă în rotocoale mici
de fum
în eter

N.D.

Prietenie

Prietene,
oprește-te o clipă!
Nu mai râde la glumele mele.
Adună chicoteli și zâmbete,
trăgându-le într-o parte,
ca pe draperia de nori care acoperă curcubeul
și spune-mi... ce vezi dincolo de ele?
Dar mai bine nu-mi spune.
Simte-mă!
Nu-mi da sfaturi despre cum să-mi trăiesc viața
mai bine fii pregătit s-o prinzi
când alunecă-n deșertăciune.
Stai pe banca de lângă mine
ascultându-mi necuvintele
și taci.
Am nevoie să-mi respiri aerul,
să-mi deschizi măștile ca pe niște uși mincinoase
care scârțâie-a vechi
și-a oboseală.
Am nevoie să fiu EU în preajma ta
să-ți pot spune de ce mă dor toamnele,
de ce-mi cad frunzele
și de ce îmbătrânesc.
Împarte cu mine raza asta de soare
și bucata de cer
sub care ne-a fost hărăzit să ne zburăm visele.
Să-mpărțim picăturile de ploaie
și curcubeul.
O culoare mie... o culoare ție...

N.D.