Mai rămâi

Știu.
Îți lipsește.
ai vrea să îl urmezi
așa cum toată viața l-ai urmat.
Casa e goală, mamă.
Ochii-ți pustii
așteaptă.
la ce?
ai vrea să știi.
N-ai nici un rost.
Știu, mamă!
și... numeri cărămida
din fiecare zid.
se surpă, mamă, totul.
Dar... ne mai ai pe noi.
Pune-ți aici un rid
pe pieptu-mi
și umple-ți ochii goi.
Fă-mi o plăcintă, mamă
cu-aromă de iubire.
ca-n anii tinereții
când alergam desculță
nesocotind nămeții
să-ntâmpin bradul casei.
și...
tu râdeai, măicuță.
Dă-mi mâna ta
vreau să-ți sărut pământul
și anii.
Nu te lăsa învinsă!
Scoate-ți baticul, mamă
să-ți mângâi tâmpla ninsă.
Vreau, lacrimă să-ți picur
în sufletul bătrân
acum, plin de venin.
Rămâi cu mine, mamă!
Te rog!
încă puțin...


N. D.