Îmbătrânesc

Îmbătrânesc, măicuță
și împrumut din dorurile tale
tot mai des
și tot mai rar zâmbesc
iar calea,
bătătorita cale-a omenirii
e mai grăbită ca nicicând acum
și ridul de pe tâmpla dreaptă
doare
la fel cu-al tău
E toamnă, mamă
e toamnă-n viața mea și arde tare
cerul, prea roșu ca să fie al meu
acum iți înțeleg mai bine temeri
și ore de nesomn
și lacrimi
Offf... m-aș întoarce înapoi, măicuță
să-mi împletești trei vise în cosițe
să-mi piepteni gânduri
și zâmbete
și doruri
și să-mi agăți la tâmple curcubee
Îmi tot spuneai să nu cresc
și nu știam de ce
atunci voiam să fac doi pași în unul
să zbor voiam
să dorm, trezindu-mă femeie
ne'nțelegând ce-i tâlcul lui "firesc"
Îmbătrânesc, măicuță
și legea vieții-i lege
și amintiri mereu mă năpădesc
Erai frumoasă, mamă, ca grânele din veri
și miroseai a flori de lămâiță
și-a struguri copți în viile din toamnă
a lapte miroseai și-a frunză de trifoi
Îmbătrânesc, măicuță
și... dor îmi e de noi...

N.D.