Da, știu, iubite...

Da, știu, iubite... c-a mai trecut un an
Dar amintirea cade în noian
Pe creștet sur, definind iarăși clipa.
Și ne vom înălța din nou aripa.

Gândindu-ne la ce-am trăit odinioară.
Și nelăsând iubirea, azi, să moară.
Iubirea de aproape și... de viață.
Mai e și mâine altă dimineață.

Găsi-vom, poate, azi un curcubeu
În care -rând pe rând- și tu și eu,
Spăla-vom, poate, pasul ruginit
Și ne vom aminti cât am iubit.

Cărarea către cimitir e lungă.
Nu ne-am strigat aminul cât s-ajungă.
Mai e și mâine altă dimineață.
Cânta-vom viața... cât mai este viață!


N. D.